San Marino, o senzație de neratat de la primul pas în micuța țară ( august 2019 )

Ziua 1 – Ziua 2 – Cannes- aici

Ziua 3 – Monaco- aici

Ziua 4- Nisa–aici

Ziua 4 continuare Ventimiglia&Genova şi Ziua 5- Cinquale aici

Ziua 6- Marinella di Sarzana&Marina di Carrara aici

Ziua 7- Lucca aici

Ziua 8 – Rimini aici

Ziua 9 – San Marino

După ce am mâncat micul dejun, ne-am pus în mișcare spre San Marino. Cum acest stat nu este membru U.E., tarifele nu sunt cele din spațiul european. Pentru a evita costurile suplimentare, am salvat harta off-line, am pornit GPS-ul și am pornit la drum. Statul și, implicit, capitala San Marino se află pe versanții Muntelui Titano, la o altitudine de peste 700 de metri deasupra mării. Deși în ceea ce privește suprafața și numărul de locuitori, se află în top 3 cele mai mici state europene, nu încape îndoială că aveți nevoie de o zi întreagă pentru a ajunge la obiectivele turistice de aici. Cu doar câteva zile în urmă, vizitam Monaco, care se află în top 3 cele mai mici state europene și tot ne-a luat toată ziua pentru a-l explora. San Marino se aseamănă cu Monaco, căci este tot un oraș în trepte.

Am ajuns la destinație relativ rapid, am condus aproximativ 30 de minute din Rimini până aici, însă interesant a fost că pentru prima oară în viața noastră, am căutat un loc de parcare extrem de mult timp. Nu știu dacă vă vine să credeți, însă căutarea noastră a durat aproximativ 45 de minute. Deși ne-am dorit să ajungem în San Marino până la prima oră, era trecut deja de ora 10.00.

Inițial, am parcat într-o zonă unde aveai voie să lași mașina o oră. Deși am văzut și mașini cu bilete pe care era trecută ora 16.24, din ziua anterioară, nu am riscat să lăsăm mașina așa. Până la urmă, era evident că urma să petrecem întreaga zi aici. După alte câteva ture, am găsit, în sfârșit, un loc de parcare. Vă recomand cu încredere parcarea cu numărul 9, o puteți selecta direct pe GPS. Deși când am intrat în parcarea care era în trepte, eram în zona istorică, am găsit un loc liber abia trei paliere mai jos, iar astfel, zona veche era foarte departe de noi.

Când am ieșit din parcare, am văzut că se putea opta pentru un trenuleț sau pentru autobuze, însă ne-am gândit să mergem pe jos, chiar dacă era foarte cald. În cele din urmă, un localnic ne-a explicat că există un lift care urcă în oraș. Ne-am dus spre locul indicat și în câteva minute, eram deja în zona istorică.

Centrul capitalei este foarte comprimat și aglomerat, astfel că reprezintă o zonă de interes pentru turiști, dar și pentru italieni și ceilalți europeni care aleg ca destinații Veneția, Rimini sau alte orașe/state din apropiere.

Cel mai des auzite limbi, în afară de italiană, au fost rusa și româna. Imediat cum am intrat în zona istorică, am trecut pe lângă Museum of Curiosities și Wax Museum, iar apoi am lăsat pe dreapta Cava dei Balestrieri, un teatru în aer liber. Am ajuns la Palazzo Pubblico și în Piazza della Liberta, unde am făcut câteva fotografii din exterior, deși inițial voiam să intrăm în palat.

Mai departe, am mers către aria care ne interesa cel mai mult, formată din cele trei cetăți: Guaita, Cesta și Montale, pe care cu doar două ore în urmă, le vedeam de jos, înainte de a urca cu mașina pe serpentinele orașului. Acestea se află în punctele cele mai înalte ale Muntelui Titano.

Am vizitat primele două cetăți și cum panorama era superbă, am făcut foarte multe poze. Cărarea ce leagă cetățile este aglomerată, iar accesul are un grad scăzut de dificultate. Între primele două cetăți, găsiți mai multe restaurante și chioșcuri cu suvenire sau cu gustări, dar și cu wi-fi gratuit, însă cu cât înaintați, acestea dispar.

Am achiziționat bilet dublu, pentru a vedea două obiective. Prima cetate este foarte frumoasă, cu un acces în turn, care se face mai greu, iar cea de-a doua are expuse multe arme istorice.

Când am coborât din a doua cetate, aveam trei variante: să ne continuăm spre cetatea Montale, să coborâm într-o parcare mare, iar de acolo, să mergem în parcarea noastră, sau să revenim pe drumul inițial.

De vreme ce se făcuse ora prânzului, am ales ultima variantă, și am mers la restaurantul Pizzeria Nido del Falco, unde am mâncat și ne-am conectat la datele mobile. Nu a fost cel mai bun prânz, dar măcar ne-am astâmpărat foamea. În spatele restaurantului, găsiți Museo dei Vampiri, însă pe noi nu ne-a prea interesat.

Am început să coborâm spre parcare și, în drumul nostru, ne-am oprit la Basilica di San Marino, care datează din secolul al XIX-lea.

În trecut (secolul al IV-lea), pe același loc, a fost o biserică romană. Am prins un monument în care bazilica a fost mai puțin aglomerată și am făcut câteva poze. Puteți vizita altarele și statuile prezente aici. Una dintre statui este a Sfântului Martin, ale cărui relicve se găsesc tot în această biserică.

Am ajuns în parcare, dar nu înainte de a mai cumpăra suvenire din frumosul oraș. Am pornit spre aeroportul din Bologna, pentru a preda mașina, dar și pentru a face procedura de check-in. În drumul nostru, am alimentat și am spălat mașina. Am parcurs rapid distanța, fiindcă autostrada nu era foarte aglomerată. Deși preluaserăm mașina în data de 16 august (ora 19.00) și trebuia să o aducem până în data de 21 august, tot la ora 19.00, am ajuns în aeroport cu o oră mai devreme.

Aeroportul din Bologna este mic, dar curat, cu câteva restaurante în care puteți aștepta îmbarcarea. Curățenia cea mai mare și restaurantele cele mai bune le găsiți înainte de zona de securitate, așa că dacă ajungeți mult mai devreme, recomandarea mea este să amânați trecerea dincolo de această zonă.

Am așteptat mult mai mult pentru a ne îmbarca, deoarece avionul nostru a avut o oră întârziere din cauza zborului din România.

Noaptea târziu, am ajuns în București, cu o oră întârziere față de cât era stabilit. Am comandat din zona automatelor un taxi, iar după trei minute, eram deja în drum spre casă. A fost un concediu frumos, o escapadă specială din foarte multe puncte de vedere.

Am văzut mai multe țări, am folosit îndeosebi transportul feroviar (Franța și Monaco), dar nu ne-am dat înapoi de la mersul pe jos. Am explorat Italia și San Marino cu mașina și am parcurs puțin peste 700 de km. pe un drum foarte bun. Vremea a fost superbă – nu am prins nici ploaie, nici căldură insuportabilă. Zilele de plajă au fost minunate, iar timpul petrecut lângă mama soției mele în Italia a fost, de asemenea, un timp de calitate.

Tabloul de cheltuieli de mai jos are titlu informativ, căci trebuie să țineți cont că prețul este dinamic și clar variază de la o perioadă la alta. De asemenea, cuprinde doar o parte din cheltuieli.

Tablou de cheltuieli