Lucca, un oraș de poveste, de savurat la fiecare pas ( august 2019 )

Ziua 1 – Ziua 2 – Cannes- aici

Ziua 3 – Monaco- aici

Ziua 4- Nisa–aici

Ziua 4 continuare Ventimiglia&Genova şi Ziua 5- Cinquale aici

Ziua 6- Marinella di Sarzana&Marina di Carrara aici

Ziua 7 – Lucca

Dimineața devreme, ne-am pus în mișcare și am plecat spre Rimini. Aveam programată o escală în superbul oraș Lucca, din Toscana. Acesta seamănă – păstrând proporțiile – cu Sighișoara, reprezentând un oraș medieval, tip cetate, încă locuit, care este încercuit de un zid lung de peste 4 km.

Am intrat pe autostradă foarte rapid, iar prima porțiune a drumului a fost extrem de aglomerată, însă apoi lucrurile s-au mai liniștit, iar restul călătoriei a fost mult mai lejer. Ceea ce am experimentat în zilele anterioare a fost valabil și aici: la punctul de intrare pe autostradă, am luat un tichet, iar la ieșire, am plătit în funcție de traseul parcurs. Pe GPS aveam setată o parcare din Lucca, apropiată de orașul vechi, care apărea ca fiind publică, numai că atunci când am ajuns acolo, pe panouri erau afișate notificări prin care era interzisă parcarea în acea zonă, deoarece în ziua respectivă, urma să aibă loc o manifestație. Am mutat mașina în parcarea privată de lângă Porta San Donato, de care am fost mulțumiți, doar că se afla în afara orașului vechi, la câteva sute de metri de obiectivul mai sus menționat. Nu aș putea spune că e cea mai bună, pentru că am găsit una care o depășea pe aceasta, chiar după ce se trece de Porta San Donato. Depinde și de perioada în care ajungeți în acest oraș – dacă este aglomerat, recomandarea mea este să parcați în afara zidurilor cetății.

Am intrat în orașul vechi pe la Porta San Donato, situată în vest. Se poate intra, de asemenea, prin Porta San Pietro (sud) sau Porta Santa Maria (nord), acestea fiind cele mai vechi porți ale orașului. Faptul că zidul acestuia are o înălțime de peste 12 metri și o lățime de 30 de metri oferă posibilitatea ca atunci când te deplasezi pe aici, să vezi atât orașul nou, cât și pe cel vechi. După ce am intrat în oraș, ne-am îndreptat către principalele obiective. Din păcate, nu am avut în My Maps orașul Lucca, realizând astfel cât de importantă este o hartă structurată și salvată în această aplicație. Principalul avantaj este că îți poți crea un traseu cât mai logic și eficient, prin care să nu te întorci de o mie de ori în același punct 😊.

Am început cu Anfiteatro Romano (Amfiteatru Roman) sau, altfel spus, Piazza del Mercato, unde se afla în urmă cu mulți ani arena din Lucca. Astăzi, există doar casele care, când au fost construite, au ajutat să se păstreze forma ovală a arenei. Am zăbovit aici timp de un ceas, pentru a mânca micul dejun, și am mers la terasa Pizzicheria La Grotta, căci am văzut pe o tăbliță de promovare că servesc english breakfast.

Atât micul dejun, cât și sucul natural au fost bune. De asemenea, și servirea a fost ireproșabilă. De aici, am revenit puțin în parcare, pentru a prelungi timpul de staționare, fiindcă am subestimat orașul și ne-am dat seama că vom petrece mult mai mult timp pe aici 😊. Ne-am reîntors în zona veche a orașului, mai exact în Piazza Napoleone (sau Piazza Grande).

Piața are formă de pătrat, căci, la începutul anilor 1800, principatul Lucca a fost condus de francezi, iar aceștia și-au pus amprenta asupra locului. De altfel, și mare parte dintre pomii înalți care încadrează zona au fost plantați tot în vremea respectivă. În piață, există o statuie care nu este a lui Napoleon sau a surorii Elisa, ci a lui Marie Louise de Bourbon, care a condus Ducatul de Lucca între 1817 și 1824. Arhitectul Curții Regale, care, între 1817 și 1820 a renovat și redecorat complet interiorul clădirii, a înlocuit statuia împăratului din mijlocul pieței, care fusese comandată de Elisa doar cu câțiva ani mai devreme, cu un monument portretizând-o pe Marie Louise.

Piața este încadrată de bisericuțe vechi și de palat. Am mers mai departe și am trecut pe lângă un carusel drăguț, și astfel i s-a îndeplinit un vis mai vechi soției mele, care voia să se dea într-unul.

Am ajuns la frumoasa catedrală din Lucca, datorită arhitecturii, însă nu foarte impunătoare prin înălțime. Am vizitat-o doar din exterior.

Mai departe, am mers spre Turnul Guinigi, care poate fi ușor identificat prin stejarii care cresc în vârful acestuia.

Nu am mai urcat, căci am vizitat foarte multe obiective de acest fel de-a lungul anilor. Dacă vă încumetați să stați la coadă, veți admira o panoramă a orașului de la o înălțime de peste 40 de metri.

Am mai rătăcit pe străzi și, în cele din urmă, am găsit San Michele in Foro, o altă clădire importantă a orașului, o biserică care seamănă în ceea ce privește forma cu o catedrală.

Aceasta era foarte fotografiată; cel puțin, la ora la care am ajuns noi, așa stăteau lucrurile. Lângă biserică, se află statuia lui Matteo Civitali, sculptor, arhitect și pictor din orașul Lucca, care a trăit și a creat la sfârșitul anilor 1400.

De asemenea, tot aici, veți găsi muzeul dedicat renumitului compozitor Giacomo Puccini, unde sunt expuse câteva dintre lucrările sale, acest muzeu fiind, de fapt, casa în care s-a născut acesta. Noi nu am vizitat muzeul, însă este de bine de știut că există și că îl puteți găsi aici, în cazul în care sunteți interesați.

Ne-a plăcut orașul Lucca, aici totul miroase superb. Nu cred că am mai întâlnit un oraș în care să miroasă totul atât de bine – parfum delicat pe străzile pline cu magazine, miros de mâncare foarte bună în zona cu restaurante. Parcă tot aerul parfumat rămânea la nivelul optim de respirație și nu se ridica mai sus 😊. Mi-a plăcut foarte mult senzația completată de starea de relaxare care parcă exista și ea în aer.

Un alt motiv pentru care acest oraș îmi va rămâne întipărit în minte îl reprezintă faptul că aici am văzut cei mai frumoși magneți. Nu cred să fi văzut în altă parte magneți atât de superbi și de variați.

În oraș, găsiți mai multe supermarketuri, de unde puteți cumpăra diverse alimente, apă, suc etc., dar și patiserii. Am încercat și noi gogoașa buccellato, renumită în Lucca. Nu prea ne-a plăcut, dar poate suntem noi prea pretențioși. Dacă era caldă și servită cu o cană cu lapte, probabil că am fi apreciat-o altfel ☺.

Toaletele publice din oraș (zona istorică) sunt trei la număr. Le puteți găsi ușor dacă marcați în Google Maps o astfel de căutare.

Una peste alta, acest oraș superb din Toscana, cu puțin sub 90.000 de locuitori, merită vizitat. Cred că dacă petreceți o zi aici este mai mult decât suficient. Orașul poate fi și o destinație bună pentru o escală.

Am revenit în parcare, ne-am urcat în mașină și am setat pe GPS orașul Rimini. Am schimbat mai multe autostrăzi și am plătit separat, pentru fiecare în parte. Am întâlnit atât zone aglomerate, cât și unele cu mai puțin trafic.

Pentru Ziua 7 continuare Rimini  şi Ziua 8 – Rimini, accesaţi aici