Monaco, o țară completă și superbă de dimensiunea unui mic oraș ( august 2019 )

Invite your friends to Travellikeadrian ;)

Ziua 1 – Ziua 2 – Cannes- aici

Ziua 3 – Monaco, Monte Carlo

Am hotărât să plecăm din micuța gară din Cannes, spre Nisa. Deși a fost deschisă în anul 1863, Gare de Cannes a fost renovată și îți dă mai mult senzația de gară nou construită. După 26 de minute, ajungeam în Gare de Nice-Ville, gara centrală din Nisa, care este mult mai mare. Anul deschiderii, 1867, se simte din plin, căci gara îți dă impresia de construcție veche. Nici pe acest traseu nu a venit controlorul, cum, de altfel, nu a venit pe parcursul niciunei curse din Franța. Ce mi-a displăcut a fost aglomerația. Pe traseele dintre micuțele orașe de pe Coasta de Azur, trenurile sunt extrem de aglomerate, în ciuda faptului că circulă destul de des. Ceea ce trăiești în metroul bucureștean la orele de vârf este identic cu ce experimentezi în acest tren.

Ajunși în Nisa, am trecut pe la cazare, pentru a lăsa bagajele. Detalii despre locul unde am stat găsiți aici.

O problemă foarte mare pe Coasta de Azur o reprezintă modalitatea prin care poți lăsa bagajele în siguranță. Am citit foarte multe forumuri și, din păcate, nu există o variantă simplă și în același timp sigură. Sunt hoteluri mari, la care, contra cost, puteți lăsa bagajele pentru un timp limitat, însă, dincolo de asta, variante nu prea există.

La hotelul nostru, am lăsat bagajele într-o altă cameră, înștiințați fiind că acolo sunt lăsate toate bagajele și că nu ni se poate asigura faptul de a le găsi intacte. În plus, ni s-a adus la cunoștință că paza nu era inclusă și că lăsăm bagajele pe propria răspundere. Am făcut acest lucru și ne-am îndreptat spre Gare de Nice-Ville, pentru a pleca mai departe spre Monaco.

Ziua îi era dedicată în exclusivitate acestei superbe țări de pe Coasta de Azur. Am ajuns în Monaco tot după aproximativ 26 de minute, căci Nisa se află, de fapt, la jumătatea distanței dintre Cannes și Monaco.

Am coborât în Monaco, dar nu înainte de a opri datele mobile. Din păcate, acest stat nu se află în spațiul european din punctul de vedere al serviciului de roaming. Gara de aici este cochetă, iar prima impresie pe care mi-a făcut-o orașul-stat Monte Carlo a fost cea a unei destinații curate și liniștite, impresie care nu s-a schimbat de-a lungul întregii zile. În punctele de interes de aici, era extrem de aglomerat, iar cozile de la obiective mi-au amintit de Veneția. Te poți plimba prin oraș la pas, însă este nevoie de o zi întreagă, poate chiar două, ca să vizitezi mare parte dintre obiective. Alte variante pentru a descoperi orașul sunt trenulețul sau autobuzul Hop-On/Hop-Off, care, prin cele douăsprezece stații, acoperă toată zona de interes. Prețul variază după cum urmează: 23 de euro/adult/o zi, respectiv 26 de euro/adult/două zile. Fără îndoială că cel mai rentabil este costul pentru două zile, însă cred că sunt puțini turiști care optează să se plimbe două zile prin oraș cu acest autobuz. În timpul verii, acesta circulă zilnic, între 10.00 și 17.45 și este bine de știut că trece prin fiecare stație o dată la 15 minute. În schimb, în afara sezonului, puteți aștepta în stație până la o jumătate de oră. Ghidul audio este disponibil în 8 limbi și nu, limba română nu se regăsește printre acestea ☹.

Deși Monaco este un stat foarte mic, cu o întindere de 2 km², în realitate, ai însă impresia că suprafața este mult mai mare, poate pentru că este extrem de comprimat, cu nenumărate puncte de interes, sau poate tocmai fiindcă este un oraș în trepte, care, pe fiecare palier, are multe obiective de vizitat 😊.

Vizita noastră a început cu Jardin Exotique, o frumoasă grădină pe care n-ar trebui să o ratați. Adevărul este că nu prea m-a captivat vegetația, cât mi-a atras atenția panorama orașului, de unde și multitudinea de poze făcute de aici.

Cred că dacă aș reveni în Monaco, tot acest punct de interes ar fi primul la care aș ajunge. Găsiți în cadrul grădinii un alt obiectiv interesant, The Observatory Cave, o peșteră de 104 m. lungime, împărțită în patru secțiuni. Timpul pe care este indicat să-l petreceți aici este de 30-40 de minute, și este bine de știut că temperatura scade până la 18.5 grade.

La ieșirea din grădină, găsiți un magazin cu suvenire, dar și un punct de informare. O domnișoară extrem de drăguță ne-a oferit o hartă și foarte multe informații utile.

Mai departe, ne-am îndreptat spre Palatul Princiar din Monaco, pe care l-am vizitat. La intrare, am primit un ghid audio. Achiziționarea biletelor se face dintr-o clădire separată, care pică perpendicular pe palat. În apropierea acestuia, se află Old Monaco Museum și Catedrala Sf. Nicolae din Monaco, iar intercalate printre acestea, pot fi zărite câteva grădini. Am vizitat și noi catedrala. Aici, este înmormântată prințesa Grace, care a fost extrem de iubită de locuitorii acestui frumos stat.

După o sesiune foto în zona catedralei, am decis că venise momentul să ne oprim pentru a mânca de prânz, astfel că am mers la Fredy’s International, un restaurant din apropiere. Nu ne-a dat pe spate pizza mâncată aici, poate doar sucul natural de pepene roșu să fi crescut nota acordată localului. Plecând de aici, am coborât printre magazine și restaurante, până ne-am oprit într-un magazin, pentru o sesiune foto dintr-un monopost.

După cum știți, în Monaco, se organizează anual, în luna mai, circuitul de Formula 1 – de cele mai multe ori, câștigător la Monaco Grand Prix a fost preferatul meu, Ayrton Senna. În această zonă veche aflată pe o colină, găsiți 25 de restaurante și 40 de magazine, după cum apărea menționat pe un panou din oraș.

Am coborât prin fața portului, unde am făcut câteva fotografii cu frumoasele ambarcațiuni, iar apoi, ne-am îndreptat spre Cazinoul din Monte Carlo.

În fața acestuia era mare aglomerație. Am intrat și am mers să jucăm cu o mică sumă de bani. După ce aproape am triplat suma investită, ne-am retras cu amintirea că am jucat la acest cazinou și chiar am câștigat. În fața cazinoului, am văzut parcate câteva mașini scumpe, cu numere de Monaco, Germania și Emiratele Arabe. De altfel, am văzut destul de multe mașini de acest fel prin oraș, însă aproximativ 90% dintre ele erau normale, ca în orice altă țară din Europa de Vest.

De aici, am plecat mai departe spre Larvotto Beach. Am trecut și pe lângă Japanese Garden, însă nu ne-am oprit. Am preferat să ne continuăm drumul spre plajă, mergând pe The Champions Promenade.

Despre plajă nu am prea multe cuvinte de laudă. ,,Bine că există”, aș putea spune, dar, în esență, este o plajă plină de pietricele, împărțită în trei sectoare, cu zonă atât publică, cât și privată. Apa nu este foarte curată, iar intrarea în mare se face lin. Zgomotul de la niște lucrări realizate de ambarcațiunile aflate pe mare, în apropierea plajei nu ne-au oferit confortul așteptat. Această plajă mi-a amintit de Playa de Los Cristianos, din Tenerife, unde cadrul era cam identic. Găsiți cabine de duș, vestiare și toalete, dar și diferite magazine și baruri. Este o zonă mai costisitoare comparativ cu Cannes, unde, pe plajă, pentru o sticlă mare cu apă plătiți 2.5 euro, în timp ce aici, cu aceeași sumă, cumpărați o sticlă mică.

Pe plajă am zărit un ceas aflat pe un stâlp și am stabilit împreună cu soția mea ca ora 18.30 să fie momentul în care revenim spre Gare de Monaco. Am mers pe jos, am făcut poze noi, am zărit și o persoană publică din România la una dintre terasele din zona portului, după care am ajuns la un lift care urca la un palier superior, către gară. În drumul nostru, am fotografiat superbele statuete din oraș. Ajunși în gară, am cumpărat bilete de la unul dintre automate și am așteptat cuminți trenul, pregătiți pentru aglomerația peste măsură din acesta.

Ne-am urcat în tren și, 25 de minute mai târziu, reveneam în Nisa și, ulterior, la hotel, unde ne-am găsit bagajele în regulă. Au urmat procedura de check-in, o vizită la un supermarket din zonă, pentru un mic răsfăț, după care, un somn odihnitor până a doua zi.

Una peste alta, Monaco ne-a făcut o impresie bună. Ne-a plăcut extrem de mult și reprezintă cu siguranță o țară în care merită să ajungi cel puțin o dată în viață. Vă recomandăm să treceți pe lista voastră scurtă această minunată destinație.

Ce am ratat în Monaco:

Peștera din cadrul Jardin Exotique;
Musée Océanographique de Monaco – L’odyssée des tortues – Muzeul Oceanografic este un muzeu al științelor marine din Monaco-Ville, Monaco. Acesta se află mai jos de Palatul Princiar și de Catedrala Sf. Nicolae;
Plimbare cu elicopterul, de la 35 euro/persoană, grup minim de 5 persoane (Helicopter flights);
Muzeul care reunește colecții de mașini din Monaco – Cars Collection Monaco;
Muzeul Naval (Naval Museum);
Grădina Zoologică (Zoological Gardens);
Grădini (Exotic Garden, Japanese Garden);
Princess Grace walking tour. Apropo de acest subiect, vă recomand să vedeți filmul Grace de Monaco (2014);
Plimbare cu hop on-hop off, cu ghid audio (8 limbi);
Plimbare cu trenulețul (Tours in the little train) cu ghid audio (12 limbi);
Tur al orașului, de la varianta de limuzină (limousine tour) și minivan (minivan tours) până la cea de tur pietonal (guided tours on foot);
Plimbarea cu autobuzul public; sunt șase trasee care acoperă orașul;
De făcut diferite trasee cu plecare din oraș. Am o listă întreagă pregătită pentru următoarele deplasări. Dacă sunteți interesați, aștept să-mi spuneți😊.