Praga, un oraș plin de magie (septembrie 2021)

 

Pentru septembrie am ales împreună cu prietenii noștri un city break în PRAGA, un oraș cu peste 1000 de ani de istorie care oferă foarte multe vizitatorilor săi. Cehia se afla pe lista noastră, iar Praga era clar unul dintre orașele marcate pentru o primă vizită în această frumoasă țară. Cum destinația se afla pe lista verde, am considerat ca fiind opțiunea perfectă pentru noi.

Conform informațiilor de pe Wikipedia, Praga are un număr de 1 170 571 de locuitori, fiind  cel mai mare oraș după acest criteriu din Cehia, urmat fiind de Brno cu 367729 de locuitori.

Praga este capitala Republicii Cehe și de asemenea, capitala istorică a Boemie. Orașul are un climat oceanic temperat, cu veri calde și ierni reci. Noi, chiar ne gândeam că prin Europa media temperaturii era peste cea înregistrată în Praga și abia atunci am înțeles motivul real, când am aflat de pe internet tipul de climat din zonă.

Praga este o combinație intersantă din mai multe orașe europene. Dacă privești de o parte si alta a râului Vltava ai senzația că vizitezi Budapesta, arhitectura clădirilor de pe strada hotelului nostru ne-a adus aminte de Edinburgh, arhitectura din centrul vechi si dispunerea clădirilor  ne-a mutat cu gândul în Forența, funicularul de pe dealul Petrin ne-a reamintit de frumoasa Barcelona, iar minunata piață din zona centrală ne-a dus cu gândul la cea din Bruges.

Praga se mândrește cu unul dintre cele mai mare castele din Europa, sunt blogguri în care este promovat ca fiind  chiar cel mai mare castel european.

Într-o altă informație se menționează că Cehia are cea mai bună bere la egalitate cu Belgia, da și nu pe această afirmație, personal consider Belgia mult peste Cehia la acest capitol.

Praga are un pod pietonal foarte activ cum am mai văzut în Florența, cea mai mare densitate de clădiri gotice și baroce cu o arhitectură foarte frumoasă, numeroase parcuri, foarte mult spațiu verde pe mp și oameni prietenoși.

Oarecum deluros, dar totuși compact, Praga nu ne-a dat senzația unui oraș cu prea multe mașini blocate în trafic, parcă pe stradă am văzut mai multe mijloace de transport în comun decât autoturisme, majoritatea fiind  la fel vopsite, indiferent că vorbim de autobuze sau tramvaie.

Cazarea noastră a fost la un hotel de 4* Occidental Praha Five, cu nota pe booking 8.6. Detalii privind cazarea noastră puteți găsi aici

Ziua 1

A fost pentru prima oară când am ales  Blue Air ca soluție pentru o destinație europeană, în anii trecuți am mai ales această companie de zbor doar pentru o cursă internă în interes de serviciu. Biletele de avion au fost luate din scurt, cu doar câteva zile înainte, asta pentru că inițial aveam bilete cumpărate pentru Sardinia. Biletele au fost relativ scumpe pentru un low-cost și pentru o destinație aflată la 1h30 de București, 370 euro, doi adulți și un bebeluș. Transportul  a compensat cu cazarea, 273 euro demipensiune cu cina pe meniu a la carte. Total 632 euro avion, cazare hotel 4* demipensiune. Pe total a ieșit bine.

De altfel, recomandarea mea este ca atunci când vă doriți o destinație în mod deosebit, să nu vă opriți din căutări dacă avionul este scump, este foarte posibil să ieșiți bine pe total dacă găsiți o super ofertă pe cazare.

În aeroport am stat foarte puțin, zona de securitate nu ne-a ocupat foarte mult timp, zborul a fost mult peste așteptări, iar pilotul de nota 10. Extrem de empatic, acesta a povestit de mai multe ori detalii despre zbor, informații chiar și de natură tehnică.

Ajunși în singurul aeroport civil din Praga,  am avut senzația că am ajuns într un oraș aflat pe lista roșie, atât de pustie era zona.

Din aeroport spre centrul orașului puteți alege mai multe variante de deplasare. Noi am ales să cumpărăm de la un automat, bilete pentru mijloacele de transport în comun. Pentru un bilet cu valabilitate 30 de minute trebuie să achitați 30 czk (coroană cehă), iar pentru 90 de minute 40 czk (1 czk=0.19 lei ). Am luat autobuzul 191 pentru 31 de stații și în aproximativ 50 de minute ajungeam  la destinație.

La procedura de check-in, am aflat că cina se servește între 15.00-22.00, iar cum la un program atât de flexibil nu ne-am așteptat, am decis instant să luăm un early-dinner înainte să dam o tură de recunoaștere prin frumosul oraș.

Aveam de acasă, atât o lista de mâncăruri din bucătăria cehă, cât și o listă de băuturi din care să ne alegem. Printre preparatele culinare cehe aș enumera Koleno- ciolan de porc, este gătit de obicei în sos de bere neagră, Vepřo-Knedlo-Zelo  carne fragedă de porc, alături de tradiționalele găluște din pâine și varză murată călită, Svíčková Na Smetaně  friptură de mușchi de vită, alături de un sos cremos pe bază de ceapă și legume rădăcinoase, sos de merișoare și smântână și având lângă, găluște din pâine, Medovník sau Marlenka, având o combinație de miere și nuci. Detalii cu poze aici

La băuturi clar berea, iar ca spirtoase Becherovska un lichior pe bază de ierburi, Fernet lichior, Tuzemsky rom local, Borovicka un brandy pe bază de ienupar, Slivovice sau Slivovitz un fel de țuică de pere sau prune. Si Absintul care este interzis în foarte multe țări din lume. Există si baruri dedicate absintului cum este și cel de aici.

Am ales la cină supa zillei (o supă de legume cu ciuperci si cartofi), pulpă de rață cu varză roșie călită, ca desert un lava-cake, iar la băuturi un Slivovitz de prune cu o bere draft locală.

După ce ne-am ridicat de la masă, am plecat în plimbare pe malul râului Vltava. Acesta este un râu de 430 km lungime,iar la confluență în unghi drept are mai multă apă decât Elba, râu în care de altfel se varsă.. Fiind un râu de debit, pe parcursul celor 430 km au fost construite opt baraje importante.

În trecut, debitul râului putea fi puternic, în special în anumite perioade ale anului, astfel încât, pe lângă transportul de persoane și mărfuri, apa a fost folosită și pentru alimentarea morilor și a industriei locale.

Când am ajuns pe malul acestuia m-am gândit instant la Budapesta. Și Budapesta are un pod celebru și tot în Budapesta trebuie să ai o bună strategie din punct de vedere al cazării,de o parte sau alta a Dunării ( Buda sau Pesta). Aici, Orașul vechi și Orașul nou se află pe o parte a râului Vltava, iar pe cealaltă mal se află Orașul Mic și Castelul Praga. Noi am fost cazați pe partea cu Castelul Praga.

Istoria Pragei relevă faptul că râul Vltava a jucat un rol fundamental în întemeierea orașului. Furniza apă pentru băut și irigați culturile și era un mijloc de navigație atât pentru așezările timpurii stabilite de-a lungul malurilor sale, cât și pentru călătorii care treceau de-a lungul rutelor comerciale timpurii dintre sudul și nordul Europei.

După câteva poze mai mult  făcute pe semiîntuneric, am revenit spre cazare, nu înainte să ne oprim la street foodul Manifesto Market de lângă hotel, unde am mai încercat din berea lor locală.

Cam asta a fost prima zi, oarecum incompletă , ținând cont de orele de zbor 13.10-14.55 și de check-inul făcut astfel în a doua parte a zilei.

Ziua 2

După micul dejun am început să explorăm orașul. Am trecut pe lângă primul obiectiv Dancing House și ne-am oprit vis a vis de clădire pentru câteva poze.

Cehia  a fost ocupată de nemți în timpul celui de-al doilea război mondial și a fost una din puținele țări care a scăpat din calea unor  bombardamente multiple. Totuși, au existat câteva bombardamente aeriene ale americanilor în 14 februarie 1945. Casa care se afla acolo a fost distrusă, iar între anii 1992-1996 a fost construită pe același loc Dancing House. Dancing House reprezintă o clădire formată din două părți, statică și dinamică („yin și yang”) si simbolizează tranziția Cehoslovaciei de la un regim comunist către o democrație parlamentară. Date istorice interesante găsiți aici 

Câteva minute mai târziu am trecut pe lângă teatrul neconvențional  Laterna Magică în drumul nostru spre Charles Bridge. Vă recomand să citiți mai multe despre acest teatru, cât și despre ce piese puteți urmări acolo. Vis a vis de Laterna Magică se află un centru de închirieri bărcuțe

Charles Bridge reprezintă un pod pietonal similar cu cel din Florența, cel puțin la acesta ne-a dus pe noi gândul când l-am văzut.

Podul Carol este una dintre cele mai renumite atracții din Praga, situat în mijlocul unui oraș cunoscut pentru arhitectura sa gotică și barocă. Este cel mai vechi pod aflat peste râul Vtlava și al doilea cel mai vechi pod din Republica Cehă după Písek Stone Bridge.

Construcția Podului Carol a început în 1357 sub comanda regelui Carol al IV-lea și s-a încheiat în 1402. Până în 1841, Podul Carol (numit atunci Podul de piatră sau Podul Praga) era singurul mod de a traversa uscat Vltava. Din această cauză, a fost o rută comercială foarte importantă și o legătură între estul și vestul Europei.

Înainte de podul de piatră Charles a fost podul de piatră Judith ( anul 1158), iar dacă ne uităm și mai mult în spate, tot acolo a fost prima oară un pod de lemn. Podul Judith a fost unul dintre cele mai vechi poduri de piatră construite după sfârșitul Imperiului Roman. Când râul Vltava a inundat în 1342, a luat-o pe Judith Bridge după el. Din acest motiv, regele Carol al IV-lea a decis să construiască un nou pod – Podul de piatră, care a fost redenumit în 1870 în Podul Carol. Acesta  a prezentat, de asemenea, un bun sistem de apărare pentru oraș. La sfârșitul războiului de 30 de ani, în 1648, suedezii invadatori au fost opriți la Podul Carol. Mai multe informații interesante puteți găsi aici 

Am observat că din fața podului se poate rezerva o plimbare cu vaporașul. Este bine de știut dacă aveți pe lista voastră scurtă o astfel de experiență.

Am traversat podul și am coborât pe lângă Lennon Wall. Acesta  a fost pictat pentru a exprima nemulțumiri politice împotriva regimului comunist.

La doar câteva minute de zid se află Kampa Island. Nu am ratat momentul și am mers acolo pentru relaxare.

În parc există un restaurant bine cotat  unde puteți zăbovi timp de câteva ore. De asemenea, există o toaletă foarte curată cu acces la 0.5 euro de persoană. Voiam să profit de ocazie să menționez că toaletele din parcuri sunt extrem de curate, așa cum des am întâlnit în statele vest europene și totuși cât de departe suntem în România și la acest capitol simplu.

S-a făcut ora prânzului, prietenii noștri au ales restaurantul Cantina cu specific mexican, iar noi pentru că bebelușul dormea frumos în cărucior, am ales inspirat un sandwich delicios și un desert de la Caffe Vescovi.

Am revenit la hotel, după care am decis  că este momentul oportun să mergem băiețește pentru un Slivovitz de pere și o bere la street foodul  Manifesto Market de lângă hotel.

Cum fetița mea era dornică de o ieșire în oraș, am revenit la hotel pentru a pleca împreună cu soția mea spre Old Town. Ajunși  acolo am făcut poză la Prague Astronomical Clock.

Ceasul a fost montat acolo încă din epoca medievală, anul 1410, iar ora fixă reprezintă un moment unic, acest obiectiv fiind probabil cel mai fotografiat obiectiv turistic din oraș.

La doi pași distanță de acesta se află Old Town Square. Există o zonă de food acolo, doar că plata se face exclusiv cash. Toate bancomatele din zonă percep un comision imens, nefiind vorba de bancomatele băncilor.

În Cehia, cele mai multe influențe culinare sunt împrumutate de la germani, maghiari, habsburgi și alte popoare din estul Europei, iar asta se vede clar în Old Town. Puteți cumpăra de la cârnați, ciolan la grătar preparați în stil medieval, langoși sau vestita înghețată în cozonac secuiesc.

Am revenit la hotel pentru cină, mijlocul de transport ales a fost metroul, similar cu cel din Austria, conceptul fiind fără turnicheți, dar cu controale  la tot pasul. La fel ca și celelalte mijloace de transport în comun, timpul de așteptare în stație este foarte redus.

La cină ne-am bucurat de o supă cremă de mazăre și un somon cu un sos ratatouille de nota 10.

O nouă zi minunată în Praga s-a încheiat aici.

Ziua 3 

După micul dejun, ne-am pus în mișcare pentru a descoperi din frumusețile orașului. În apropierea hotelului se află o stație de autobuze și tramvaie, un fel de nod pentru mijloacele de transport în comun din zonă. La acest capăt de linie, am fost surprinși într-un mod mai puțin plăcut de faptul că nu exista nici măcar un automat pentru bilete, iar angajatul de la un chioșc de ziare ne-a redirecționat către stația de metrou pentru a lua bilete de acolo.

După câteva minute eram deja cu biletele de autobuz în mână, iar alte câteva minute mai târziu ne făceam loc prin autobuz. Să nu faceți ca noi, abia atunci am observat că în mijloacele de transport în comun, pe lângă aparatele de compostat bilete sunt și aparate de plată cu cardul direct în autobuz.

Ajunși la Prague Castle am făcut câteva poze cu panoramă asupra orașului, după care ne-am îndreptat spre prima intrare interioară la Toy Museum.

Am aflat de la doamna care ne-a facilitat intrarea că aceasta reprezintă a doua cea mai mare expoziție de jucării din lume după  Branson, Missouri. Colecția include jucării din întreaga lume, simbolizând mai multe perioade de timp, jucării antice europene și americane împărțite pe șapte camere foarte bine gândite de realizatorul de film Ivan Steiger care a pus la punct colecția uimitoare a muzeului. În afară de acesta, realizatorul acestuia a mai dezvoltat un muzeu pe aceeași tematică la Munchen.

Vizita la acest muzeu m-a adus înapoi în copilărie prin ochii fetiței mele. Ai zice ca nu este potrivit în special copiilor foarte mici, deoarece muzeul nu este interactiv, dar fetița mea nu și-a luat ochii de la mulțimea de jucării. Cred că puteți petrece aici între 1-2 ore fără să vă plictisiți. Chiar vorbeam cu soția mea că muzeul a fost mult peste așteptările noastre.

Am ieșit în curtea castelului pentru  poze și am încercat să ne adăpostim de vântul puternic. Castelul din Praga este un simbol important al statului ceh de mai bine de o mie de ani. A fost fondat în secolul al IX-lea și a devenit scaunul conducătorilor cehi și mai târziu al președinților.

După o tură prin curtea interioară, am intrat în St. Vitus Cathedral. Intrarea  fiind liberă, am vizitat și am făcut mai multe poze. Îmi pare rău că nu am dedicat mai mult timp acestui obiectiv. Vă recomand ce noi nu am făcut și anume să luați un audio ghid pentru a trece mai ușor prin istoria frumoasei clădiri.

Pe scurt, aș menționa  că aceasta biserică este cea mai mare din Republica Cehă și are o istorie de șapte secole. Catedrala Sf. Vitus, construita în stil gotic este una dintre cele mai magnifice biserici catolice din Europa.

Construcția a început în 1344 în timpul regelui Ioan de Luxemburg și nu a fost finalizată decât până în secolul al XX-lea. Printre alte mari comori, găzduiește Bijuteriile Coroanei, mormântul Sf. Venceslau și vitraliile Art Nouveau proiectate de un artist aproape modern, Alphonse Mucha, căruia Praga i-a dedicat un muzeu. Catedrala a fost, de asemenea, cadrul pentru încoronări, nunți și înmormântări ale tuturor regilor și împăraților din Boemia.

Nici nu am plecat bine că fetița noastră a adormit, motiv pentru care am decis sa ne oprim împreuna cu prietenii noștri la un restaurant. Câteva străzi mai încolo, ne-a inspirat Malostransky Hostinec, un restaurant cu nota 4.1 pe google din 685 de recenzii.

Restaurantul este rustic, frumos decorat și cu un bun vibe. Aveți varianta să stați afară pe terasă, în restaurant sau în cramă. Noi am ales varianta de interior unde am avut exclusivitate, doar mesele noastre fiind ocupate.  S-a servit la masa noastră gulaș, dar eu nu am vrut să ratez Koleno- ciolanul de porc de care vă menționam mai sus ca este gătit de obicei în sos de bere neagră, A venit cu o garnitură de cartofi, muștar, sos de hrean și murături. Mi-a plăcut, dar am mâncat gătit mai bine, atât în România cât și în Germania.

Deși multe sticle de bere făceau parte din decorul restaurantului, foarte puține erau disponibile în meniu. Soția a încercat o bere cu aroma de cireșe, iar eu m-am mulțumit cu o bere draft, nu înainte de a încerca ca aperitiv Becherovska, acel lichior pe bază de ierburi. Băutura are un miros și un gust destul de puternic de cuișoare, mi-a plăcut că am experimentat, a fost  chiar bun.

Am mai menționat și în alte articole, mie îmi place să experimentez, când vizitez o țară, încerc întotdeauna , atât băutura cât și mâncarea lor locală, astfel încât tot ce am degustat în Praga și-a atins scopul.

Pentru ca atât fetița noastră cât și fetița prietenilor noștri au dormit la restaurant, am decis să ținem ziua lungă și ne-am deplasat către Petrin Hill.

Am trecut prin cartierul Malá Strana unde am văzut 3 palate pe strada Nerudova. Unul dintre palate, cel care găzduiește și Ambasada României este Palatul Morzin. Pe fațada palatului a fost plasată în anul 2001, o placă memoriala a lui Mihai Viteazul, pentru a marca trecerea sa prin acest loc în anul 1601.

Forțat să ia calea pribegiei  voievodul Mihai Viteazul a intrat la 23 februarie 1601 în orașul medieval Praga, a cărui suveran era împaratul Rudolf al II-lea de Habsburg. Călătoria a fost lungă și anevoioasă (voievodul și însoțitorii săi fiind atacați de mai multe ori, mai ales în Transilvania), trecând prin Deva, Lipova, Oradea, Debrețin, Tokaj, Pojon și Viena. A ajuns la Viena, împreună cu cei 40 de însoțitori care îi mai rămăseseră, la 2 ianuarie 1601, unde a fost primit de arhiducele Matthias (viitorul împărat Matia I), care i-a înlesnit primirea la Curtea Imperială de la Praga. Mihai Viteazul a ajuns la Praga pe 23 februarie 1601, fiind primit în audiență la împărat pe 14 martie și cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susțină pe voievodul român să-si recâștige domnia tarilor române. In data de 3 aprilie 1601 voievodul Mihai Viteazul părăsește Praga și pleacă prin Viena spre Transilvania.

Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește campania de recucerire a teritoriilor românești. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul român îl îndepărtează pe Sigismund Báthory din Transilvania. Detalii frumos prezentate găsiți aici 

Am trecut mai departe și ne-am apropiat de Dealul Petrin care în trecut a fost una dintre podgoriile regelui Carol. Acesta se află la aproximativ 320 m altitudine peste nivelul mării sau aproximativ 130 m dacă ne raportăm la râul Vltava și oferă vederi frumoase asupra Pragei. Dealul este ușor de recunoscut prin turnul TV, care este o miniatură a Turnului Eiffel din Paris.

Puteți merge până în vârf pe jos sau cu funicularul. Dacă mergeți la pas, vă puteți opri lângă statuia lui Karel Hynek Mácha, marele poet romantic ceh. Statuia este acum un loc de întâlnire al îndrăgostiților pe 1 mai, „ziua iubirii” neoficială din Republica Cehă.

Funicularul care merge spre vârful Petrin începe pe strada Újezd. Funicularul funcționează zilnic între orele 9:00 și 23:30. (Aprilie – octombrie) sau 9:00 – 22:20 (Noiembrie – martie) și rulează la fiecare 10-15 minute distanță. Veți avea nevoie de un bilet de transport public, pe care îl puteți cumpăra chiar de acolo. Noi am coborât chiar în vârf unde este a doua oprire, prima fiind  la jumătatea dealului lângă un restaurant.

Ajunși în vârf, puteți urca în turnul Petrin pentru a admira priveliștile frumoase ale Pragei, dar până punctul de observare trebuie să urcați scările, asta pentru că liftul este scos din uz, se menționează clar pe un afiș, lucru confirmat și de doamna de la ghișeu. Noi fiind cu copii nu ne-am încumetat să mai urcăm și am rămas jos la caruselul de lângă turn.

Prietenii noștri au ales Mirror Maze, iar feedbackul lor a fost unul bun. Noi am mai experimentat un astfel de loc în Edinburgh și am zis pas de data aceasta. Labirintul oglinzii este o distracție distractivă atât pentru copii, cât și pentru adulți, datorită holului cu oglinzi distorsionate.

Tot aici am citit că vom găsi varianta unei plimbări cu poneii sau echitație, dar probabil pentru că nu am prins o zi  de weekend nu am găsit așa ceva în zonă. Citisem că prețul este de aproximativ 50 CZK pentru o plimbare și ca plecarea se face de lângă intrarea în funicular.

Tot pe platou puteți găsi o toaletă foarte curată, o grădină de trandafiri și cam atât. Cred ca este Petrin Hill este un obiectiv de care vă puteți bucura lejer o jumătate de zi.

Am hotărât să coborâm pe jos, gps-ul ne arăta 12 minute. Totul a fost frumos, m-am servit și cu un măr dintr-o livadă, ne-am relaxat admirând cât de frumoasă și curată este zona, totul până la un moment dat, când soția a călcat strâmb și s-a lovit destul de serios la laba piciorului.

Ne-am oprit la baza dealului, pentru a lăsa fetițele să se bucure de parcul amenajat acolo, după care am mers  către stația de autobuz. Nu am plecat către hotel până nu am apreciat timp de câteva minute statuile care simbolizează efectele comunismului, acestea fiind foarte bine realizate.

În partea superioară a memorialului puteți vedea 7 persoane care merg pe scări. Prima persoană pare să fie în regulă, dar se poate observa clar că celorlalți le lipsește ceva din anatomia lor, care ar trebui să simbolizeze suferința prizonierilor, curajul și rezistența lor. În partea de jos puteți citi: Victimele comunismului 1948-1989: 205.486 condamnați, 248 executați, 4.500 au murit în închisoare, 327 au murit în timpul traversării ilegale a granițelor și 170.938 de persoane au emigrat. Memorialul a fost dezvăluit în mai 2002 și se menționează că nu are legătură doar cu cei care au murit ci cu toți cei care au suferit în perioada respectivă.

Anul 2018 a marcat atât centenarul independenței naționale cehe, cât și a 50-a aniversare a primăverii de la Praga.  Departe de sărbătorirea Primăverii, cehii par să vadă evenimentele din „68” ca pe o tragedie națională, unde țara lor a fost invadată și ocupată de armatele aparentelor lor aliați, iar civilii au pierit pe străzile din Praga. Memorialul Victimelor Comunismului din Parcul Petrin e plin de emoție, dacă sunteți în zonă, merită să acordați câteva minute acestui reper. Mai multe detalii despre istoria Pragei puteți citi aici sau aici 

La cină am ales împreună  cu prietenul meu câte un hamburger, iar fetele au comandat rață pe varză. Bineînțeles că nu a lipsit din meniu supa zilei.

Ziua 4

O dimineață frumoasă , motiv pentru care ne-am simțit inspirați că am ales-o pentru  o deplasare către Prague Zoo. To timpul când citesc despre o grădină zoologică se menționează că pentru  obiectivul respectiv se recomandă să blocați o zi întreagă.

Deși am văzut foarte multe astfel de obiective turistice prin Europa ( urmează cât de curând un articol cu un top pe această temă ), nota de pe google 4.8/5.0 din peste 40.000 de recenzii ne-a dat mari speranțe.

Am ajuns  acolo cu Uber, o variantă foarte bună din punct de vedere raport cost-timp de deplasare, aproximativ 40 lei pentru cei 6 km în afara orașului.

Grădina zoologică este împărțită pe mai mule sectoare (Savana africană, Valea elefantului, Câmpiile, Pădurea de Nord și Jungla Indoneziană. Terenul se întinde pe o suprafață de peste 69 de hectare, în creștere față de 2013 când erau înregistrate doar  58 de hectare) cu aproximativ 5000 de animale, cuprinzând peste 680 de specii de păsări, mamifere și reptile și cu o poziție bună în clasamentele de specialitate alături de cele mai bune grădini zoologice din lume. Are un număr anual de vizitatori de aproximativ 1,4 milioane.

Există în incintă, câte un monitor care contorizează în timp real numărul vizitatorilor. Noi când am plecat, pe monitor erau trecuți puțin peste 2000 de turiști (zi în timpul săptămânii).

Era să uit. Mi-a plăcut foarte mult că se poate accesa o hartă cu Grădina Zoologică de la un automat din interior. Am plătit pentru harta respectivă aproximativ 1 leu. Clar suma este modică, dar se protejează natura. De ce să  primești automat în prețul biletului dacă nu te interesează acest lucru?

Grădina Zoologică din Praga merită o vizită din cel puțin patru motive: pentru animale, pentru peisajul plăcut, pentru vibe și pentru restaurante ( aveți variante atât în interior cât și în afara grădinii). Pe parcursul a 3 sau 4 ore ar trebui să puteți acoperi majoritatea zonelor și dacă adăugăm timpul petrecut la un restaurant, ajungem fără discuții la o jumătate de zi.

Noi am ales să luăm masa de prânz la restaurantul  Gocar Houses  care mi-a atras atenția prin arhitectură și culorile utilizate ca decorativă.

Arhitectul Josef Gočár a proiectat inițial casele pentru locul aeroportului de stat din Praga-Kbely. Una dintre case era folosită ca restaurant și salon de plecare pentru pasageri, a doua servea ca magazin și cazare pentru inginerul șef al aeroportului. În anii 1960, când aeroportul a devenit proprietatea armatei, demolarea caselor a fost luată în considerare. Acest lucru a fost evitat datorită intervenției directorului Grădinii Zoologice Prof. Zdeněk Veselovský, care a organizat relocarea caselor în grădina zoologică. Timp de mulți ani, casele au fost folosite acolo pentru depozitare, ca cazare pentru grădinarul zoologic și alte scopuri. Aceasta s-a încheiat brusc în august 2002, când Grădina Zoologică și casele cu ea au fost grav afectate de inundațiile devastatoare. Ulterior, casele Gočár au fost lăsate de câțiva ani să se deterioreze.

Datorită semnificației arhitecturale excepționale a caselor, a fost prevăzută mutarea lor în diferite locații din Praga, unde ar putea fi folosite ca o cafenea și ca muzeu Josef Gočár. În cele din urmă s-a decis mutarea caselor deasupra zonei de inundații din cadrul complexului Grădina Zoologică. Fondul european de dezvoltare regională a furnizat o contribuție financiară semnificativă la proiect. Deschiderea oficială a avut loc pe 26 martie 2011 și a marcat cel de-al 80-lea sezon de deschidere din istoria Grădinii Zoologice.O informație foarte bine structurată  găsiți aici. 

Aici cu 100 de lei de familie, am încercat o supă și o ciorbă foarte bună, un fel pricipal format dintr-un șnițel cu o garnitură  de cartofi cu sos tartar, o bere și o apă plată. Un foarte bun raport calitate-preț.

Am revenit spre cazare cu un mijloc de transport în comun și am analizat foarte atent orașul. Am văzut pentru prima oară și oameni ai străzii, am realizat că orașul nu dispune de piste pentru bicicliști, dar în egală măsură are o infrastructură care nu dă senzația unui oraș aglomerat.

Mă gândeam la faptul că orașul este plin de drumuri pietruite și trotuare acoperite în aceeași metodă.  Arată bine, totul este foarte bine pus la punct, unde drumurile pietruite ale orașului vechi se învârt în mijlocul clopotelor gotice și teatrelor baroce care parcă se retrag în negura istoriei. Nu se lucrează prin oraș si nu se construiește haotic.

Mi-am adus aminte două povestioare. Noi în România am scos din pietrele aflate pe străzile orașelor, până ne-am dat seama să le declarăm patrimoniu național, iar a doua poveste e legată de trotuare, o cunoștință i-a spus soției că a rezistat căruciorul lor la plimbările din Praga. Acum am înțeles de ce. Noi am făcut în medie 22000 de pași/zi, aproximativ 60 km cât am stat în Praga, iar plimbarea cu căruciorul pe aceste drumuri nu este foarte ușoară.

Revenind la ziua 4, am ajuns în Old Town Square unde am reîncercat din înghețata lor tradițională, alegând de data aceasta o altă locație.

După ce ne-am oprit la un supermarket din cartier,  am luat cina la hotel și am revenit la varianta de somon cu sos ratatouille, iar soția mea la salată Caesar. La supa zilei am fost serviți cu o supă cremă delicioasă.

După cină am ieșit ca băieții la Manifesto Market. Probabil unul dintre avantajele cazării îl constituie faptul că acesta se află la doar 5 minute de acest minunat street food.

Ziua 5

După micul dejun și după procedura de check-out  ne-am îndreptat spre stația de autobuz de unde am cumpărat bilete cu valabilitate 90 de minute cu direcția aeroport.

Chiar lângă metrou era improvizată o piață gen zilele toamnei, loc în care am remarcat că majoritatea legumelor și fructelor sunt similare cu cele din România și unde totuși mi-a atras totuși atenția niște dovleci într-o formă mai ciudată. Nu pot să uit și multitudinea de căpșuni frumoase, parcă desenate.Fiind fructul meu preferat l-am observat aproape peste tot în Praga,în ciudă parcă, pentru că la noi prin București abia îl mai zăream ocazional prin magazine.

Ajunși în aeroport, am găsit câteva  aspecte interesante. În primul rând, ne-au pus să aruncăm măștile chirurgicale și să cumpărăm în schimbul lor măști cu protecție ffp2, acestea fiind disponibile la automatele din aeroport. Un alt aspect interesant a fost legat de zona de securitate care se face chiar la poarta de accces, nu ca acces preliminar așa cum eram noi învățați în majoritatea aeroporturilor europene.

Mi-a plăcut că aeroportul era foarte puțin aglomerat, oferind astfel o senzație în plus de siguranță.

Despre zbor , sub cel spre Praga, cele câteva turbulențe și lipsa de empatie a pilotului m-au făcut să scorez așa.

În România am ales să mergem cu trenul spre oraș, asta după ce am așteptat destul de mult după bagajele de cală.

Cam acesta a fost sejurul nostru în frumoasa capitală europeană, ne-am simțit foarte bine cu prietenii noștri, iar amintirile strânse în cele 5 zile sunt cu adevărat minunate.

Vom reveni cu siguranță în frumoasa capitală, cel mai probabil iarna în perioada Târgurilor de Crăciun.

Cât am cheltuit

• 370 euro avion
• 273 euro cazare hotel 4* cu demipensiune
• 16 euro spre si dinspre aeroportul Otopeni
• 254 euro de cheltuiala pentru 5 zile
• 24 euro asigurare de călătorie la societatea Mondial

Total 937 euro

Ce am ratat în Praga

• Sea World – acvariu
• Matějská pouť-bâlci local
• Letna Park
• Museum of Public Transport
• Museum of Senses
• Vinohradský dům – spa în bere
• Výtopna Railway Restaurant – Wenceslas Square-restaurant cu un concept interesant de servire
• Franciscan Gardens
• Botanical Garden of Charles University in Prague
• Hamleys – magazin de jucării
• U Fleků – cel mai vechi pub de bere din Praga deschis în 1499
• Klášterní šenk – pub bere cu recenzii foarte bune
• Restaurace U Mlynáře – restaurant cu recenzii foarte bune
• Staroměstský pivovar U Supa – pub cu recenzii foarte bune
• Strahov Monastery – pub cu recenzii foarte bune
• Pivovarský klub – pub cu recenzii foarte bune
• Vyšehrad – castel si expoziție medievală
• Pivovar U Medvídků- restaurant cu recenzii foarte bune
• The City of Prague Museum
• Restaurant Mlýnec – restaurant cu recenzii foarte bune
• Na Florenci 1332- street food cu recenzii foarte bune
• Jacob’s street food- street food cu recenzii foarte bune