Alexandroupolis, un oraş fermecător la malul mării (iunie 2019 )

Continuare din articolul Samothraki (iunie 2019 ). Detalii aici

După-amiaza, am luat feribotul, iar la ora 21, ne plimbam deja pe promenada din Alexandroupolis. Am intrat prin mai multe magazine de suvenire şi, la un moment dat, am intrat într-un magazin unde am stat foarte mult de vorbă cu cel care vindea acolo. Am fost uimit de lecţia de istorie predată și am primit o recomandare legată de un restaurant bun pentru luat cina, și alta pentru o mică făbricuţă de lângă Alexandroupolis, de unde puteam cumpăra ulei de măsline.

Am ajuns la hotel pentru procedura de check-in. Detalii privind cazarea găsiţi aici. Pentru că restaurantul hotelului era aproape închis, am decis să revenim în zona centrală şi să căutăm restaurantul recomandat de proprietarul magazinului.

Strada din Alexandroupolis, cea paralelă cu marea, era închisă circulaţiei şi, deși am găsit restaurantul, pentru că nu am parcat mulţumitor, am decis să mut maşina. Am ratat una dintre străzi și am intrat pe interzis exact pe strada unde poliţia îşi avea sediul, şi chiar în  momentul respectiv, un poliţist ieşea din clădire. Mi-a făcut o recomandare de parcare, înţelegând că sunt turist. În cele din urmă, am parcat maşina şi am revenit la restaurant, unde, între timp, soţia mea și echipa de fotografi ceruseră meniul. La ora 23.30, stăteam liniştit la terasă, în așteptarea felului principal, timp în care am savurat o bere rece. A fost a doua oară în acest concediu când am găsit bere fără alcool. Cam aşa s-a încheiat ziua din frumosul         oraş-port.

Ziua 4 (23.06)

Dimineața, imediat după micul dejun, am căutat făbricuţa de ulei. Am găsit-o, dar, din păcate, era închisă la ora la care am ajuns noi, moment în care am decis să ne punem în mișcare spre ţară.

Am ales tot Ormenio ca vamă spre Bulgaria, ne-am oprit la duty free, după care ne-am continuat drumul spre ţară. A fost la fel de liber ca pe sensul de dus. Am ajuns la Ruse, iar seara, parcam mașina în Bucureşti.

A fost un concediu interesant, cu o tematică frumoasă și cu o insulă aleasă foarte bine, chiar dacă fotograful nostru ne-a tot spus ca nu se compară cu Santorini, unde a mai avut în trecut sesiuni de Trash the dress. I-am explicat că el compară mere cu pere şi că nu regret deloc alegerea făcută. Cu toate acestea, trebuie să țineți cont că nu se potriveşte pentru toată lumea. Este o insulă sălbatică, care oferă multă natură, mâncare excelentă și un vibe extraordinar, dar cam atât.

Vă recomand să citiţi şi articolele mele mai vechi legate de Samothraki 2016 aici, iar pe cele despre Alexandroupolis 2016 aici, unde veţi găsi mai multe informaţii despre aceste frumoase destinaţii.